Un gand pe zi - Constiinta ca esti este adevarata fericire!

Care este esenta a ceea ce sunt eu? Este oare vorba de carnea si oasele corpului meu? Este memoria mea, gandurile si emotiile mele, sau rolurile mele sociale? Ceea ce simt ca sunt EU in esenta, nu este nimic din toate acestea! 


Ceea ce unii i-ar spune individualitate sau identitatea mea, simt ca este ceva foarte pretios! Dar ce este de fapt ea? Este sentimentul ascuns a ceea ce sunt eu cu adevarat – este constiinta insasi – singurul lucru pe care nu-l pot pierde. Asa ca putem spune ca poti pierde totul, in afara de tine insuti!

Tu spui:,,fiecare vrea sa fie un individ”. Eu spun doar: fiecare vrea sa fie! Constiinta de a fi este auto-realizarea! Constiinta ca esti este adevarata fericire!

Daca te predai si accepti ceea ce este si nu mai hranesti simtirea cu gandurile si povestile tale, atunci intristarea se v-a duce si odata cu ea si egoul – si ti se v-a arata o alta fata a lucrurilor care este pace sau chiar bucurie! Bucuria este aspectul dinamic al pacii! Dar nu te astepta sa obtii ceva prin predarea de sine. Tu spui:,,pana si aceasta abandonare pare sa nu ajute”. 


Atata timp cat prin predare tu cauti sa obtii un rezultat (ceva anume, un ajutor, alinare) aceasta nu este o predare completa. Este o asteptare. In adevarata predare de sine, nu ceri nimic si nu astepti nimic! Ci simplu, doar imbratisezi ceea ce este!


Eckhart Tolle

Contiunut si esenta

Principala capcana de evitat este confuzia intre continut si esenta. Dictonul vechi ,,cunoaste-te pe tine insuti” indica spre esenta, adevarata ta identitate. Numele tau, nationalitatea, religia, opiniile tale, punctele tale de vedere politice, posesiile materiale,… ce iti place si ce nu iti place, dorinte, frici, ambitii, ca si modul cum te vezi ca un succes sau o ratare, bun sau rau – de fapt istoria ta personala si procesul de gandire – toate acestea sunt continut.

Tot continutul se supune legii efemerului, si daca incerci sa descoperi cine esti tu in interiorul continutului, vei simti frustarea iar si iar. Si asa cum a aratat Buddha, vei suferi. Suferi pentru ca tu iti obtii identitatea exclusiv din continutul vietii tale. Un alt cuvant pentru continut este forma. Acesta este egoul: identificarea cu forma. Cand nu te mai identifici cu forma, egoul nu mai controleaza nimic. Asa ca atunci cand iti dai seama ca nu esti forma, ceea ce va ramane este ceea ce esti tu cu adevarat.


Da, ai putea spune ca nu mai ramane nimic, dar nu-i asa. Ceea ce ramane nu este forma, ci ESENTA, careia i-am putea spune si spatiu interior. Spatiul din care toate formele vin si in care dispar. Filosofii antici chinezi l-au numit TAO. El este dincolo de timp. Este eternitatea, primordialul EU SUNT!



Cand sunt singur, cea mai adanca bucurie este sa fiu NIMENI!


Eckhart Tolle

Da drumul la gandirea excesiva si vei vedea cum totul se va schimba miraculos!

Se poate spune ca sunt doua cai prin care poti sa fii nefericit: neobtinand ceea ce vrei si …obtinand ceea ce vrei.

• Dupa ce oamenii ating ceea ce lumea spune ca este pentru ei necesar pentru a fi impliniti - adica bogatie, recunostere, prosperitate, realizari – nu dupa mult timp, totusi ei nu se mai simt fericiti. Nu se simt impacati cu ei insisi. Pentru ca nu au obtinut adevarata siguranta, acel sentiment ca au ajuns la capat pana la urma. Realizarile lor nu le-au dat ceea ce ei cautau cu adevarat – pe ei insisi! Nu le-au dat sentimentul de a fi adanc inradacinati in viata, asa cum spune Iisus, plinatatea vietii, viata intreaga!

• Forma pe care o ia acest moment este poarta spre dimensiunea lipsita de forme. Este poarta stramta de care ne vorbeste Iisus, care duce la viata. Da, este foarte ingusta: este chiar aceasta clipa!

• Pentru a gasi poarta, trebuie doar SA TE OPRESTI odata din scormonirea nesfarsita a trecutului si viitorului povestii care este viata ta. Acolo sunt carti,… povestiri si tu le-ai rumegat tot timpul. Asa ca abandoneaza-ti povestea. Nu este ceea ce esti tu cu adevarat. De obicei, oamenii traiesc purtand toata viata cu ei o povara, care este trecutul si viitorul lor, o greutate - istoria lor personala, intotdeauna nefericita - si fac asta pentru ca spera ca ii va face candva, sa se simta mai impliniti in viitor. Dar asta nu se va intampla niciodata, asa ca renunta la aceasta continua cautare! Opreste-te – nu mai cauta nimic! Abandoneaza aceasta cautare! E fara rost!


Nu poti rezolva problemele pe care le ai prin gandirea indarjita, doar creezi probleme.. prin… gandire. Solutia apare numai atunci cand te opresti din a gandi si devii linistit si absolut prezent, fie si numai pentru un moment. Apoi, un pic mai tarziu, cand gandul se intoarce, deodata ai o inspiratie, care nu exista inainte.

Da drumul la gandirea excesiva si vei vedea cum totul se va schimba miraculos!


Eckhart Tolle 

Un gand pe zi - TOTUL ISI ARE UN LOC IN ACESTA LUME

"A cauta" inseamna ca aveti nevoie de MULT TIMP, MAI MULT VIITOR, MAI MULT DIN ASTA, MAI MULT DIN ACEEA! 


Si nu este nimic in neregula cu asta. TOTUL ISI ARE UN LOC IN ACESTA LUME. Sa faci bani, sa aduni cunoastere, sa inveti o noua meserie, sa explorezi un teritoriu nou, chiar sa jungi de la A la B – pentru toate aceste lucruri tu ai nevoie de timp. Pentru aproape orice faceti, aveti nevoie de timp, in afara de un singur lucru: SA IMBRATISEZI MOMENTUL ACESTA!


 NU AI NEVOIE DELOC DE TIMP pentru a te deschide pe tine spre puterea prezentului si asa sa te trezesti la cine esti tu, mai presus de nume si forma, si sa realizati ca in adancul fiintei voastre, VOI SUNTETI DEJA IMPLINITI, INTREGI, UNA CU ESENTA NELIMITATA DE TIMP. NUMAI TIMPUL ESTE OBSTACOLUL pentru aceasta realizare. 


CAUTAREA pentru ca are loc in timp ESTE OBSTACOLUL MAJOR. Astfel ca, mereu aveti nevoie SA ADAUGATI CEVA la ceea ce deja sunteti – acesta este obstacolul.


Eckhart Tolle - Puterea Prezentului

Un gand pe zi - Nu suntem totuna cu mintea noastra

Un cerşetor stătea la marginea unui drum de mai bine de 30 de ani. într-o zi, trecu pe acolo un străin. „Te înduri să-mi dai un ban?”, murmură mecanic cerşetorul, întinzându-i ve¬chea lui şapcă de baseball. „Nu am nimic să-ţi dau”, spuse străinul. „Dar pe ce eşti aşezat?”, întrebă acesta. „Un gunoi”, răspunse cerşetorul. „E doar o cutie veche. Stau pe ea de când mă ştiu.” „Te-ai uitat vreodată înăuntru?”, întrebă străinul. „Nu”, răspunse cerşetorul. „Ce rost are? Nu e nimic în ea.” „Uită-te înăuntru”, insistă străinul. Cerşetorul reuşi să ridice puţin capacul. Şocat, nevenindu-i să creadă, văzu că toată cu¬tia era plină cu aur.
Eu sunt străinul care nu are nimic să vă dea şi care vă spu¬ne să vă uitaţi înăuntru. Nu în interiorul unei cutii, ca în parabolă, ci undeva mai aproape: în interiorul dvs.


„Dar eu nu sunt un cerşetor” — mi se pare că vă aud protestând.



Cei care nu şi-au găsit încă adevărata bogăţie, care este strălucitoarea fericire a Fiinţei şi sentimentul profund şi indestructibil de pace venit odată cu ea, sunt cerşetori, chiar dacă deţin cele mai mari bogăţii materiale. Ei caută în afara lor fărâme de plăcere sau de satisfacţie, de recunoaştere, de siguranţă sau de iubire, deşi au în sine o comoară care conţine nu numai aceste lucruri, ci este infinit mai bogată decât orice le-ar putea oferi lumea.


Fragment din cartea Puterea Prezentului de Eckhart Tolle