Comoara unu suflet - Floare de "nu ma uita"

Un boboc de floare-albastra,

In ghiveci, langa fereastra,

s-a indragostit de-o stea,

nopti intregi privind la ea…

Da-i parea asa departe…

Parca cerul ii desparte…

Si pamantul dintre ei…

Dragoste fara temei!

Poate doar Calea Lactee

Si-alte stele rotofee,

Pareau sa-l fi ajutat…

Steaua lui l-a observat!

Rusinat, nevoie mare,

Ca o stea incantatoare

Il privea cu nonsalanta…

a-nceput sa prinda viata…

dupa ce, in noptii tarzii

ii compuse poezii…

si-a dat seama ca, mai bine,

infloreste de iubire…

Azi asa, maine la fel,

pana, micul bobocel,

manat de-al iubirii dor

devenise-nfloritor…

Ce boem si ce culoare

si ce forme-mbietoare!

dar tot suparat im pare,

mangaiat de nori si soare!

In petalele-i albastre

Simteam dorul lui de astre…

Iar pe frunza-i verde-mar

Stralucea al lui amor…

Nu se bucura de zile,

Nici de apa , nici de mine,

Doar in noapte parfumeaza

cand steluta il vegheaza…

Intr-un timp, bobocul meu,

Nopti in sir, oftand din greu,

Singurel, fara speranta,

i-a zis stelei verde-n fata:

“cum sa-ti spun, steluta mea,

ca-s boboc, dar, tare-as vrea

sa-ti fiu far in departare,

pe o mare lucitoare….

Sa m-aprind si eu in noapte,

Sa fiu vesnic mai aproape...

In lumina, doi sa fim

Si in cer sa ne unim.

Tu, steluta, dac-ai sti…

Doamne , cat te pot iubi!

Fac orice sa-ti fiu pe plac

Si-n petale sa te-mbrac!

Numai, uita-te la mine!

Haide, nu-ti fie rusine,

Vino pe pamantul meu!

Si te voi iubi mereu!

Steaua mea, asculta-mi glasul

Si incetineste-ti pasul…

Nu mai fi rece si trista

Cat iubirea mea exista!

Nu cersesc, nu vreau din mila

Sa mi te cobori, copila,

Vreau sa simti ca ma iubesti

Si in zori sa-mi stralucesti!

Si-ti promit eternitate

Caci din mine, mai departe,

Va iesi un alt boboc,

Cu stelute la mijloc!

Vei fi vesnic adorata

In pamant vei fi plantata

Fiindca-s eu, steluta mea,

Floare de nu ma uita!”

Recunosc, am plans si eu

Ascultandu-i chinul greu

Si va jur ca am vazut

Cum din ceruri a cazut…

O steluta fermecata

De iubirea lui chemata

Si s-a asezat pe loc,

in ghiveci, langa boboc…

Ce frumoasa floare-albastra

Am eu astazi la fereastra!

Un boboc de altadat’

De o stea amorezat !

Mirela