vineri, 5 august 2011

Miez de noapte


Eu sunt acel pe care l-am visat,
L-am cautat si-am vrut sa-l nascocesc,
Ca prin gunoiul meu cel omenesc
Sa treaca raza, ager si curat.

Acel ce-atinge neatins noroiul
Si poate duce drum si peste cer
Si sa ramaie fier de este fier,
Rugina-n el sa nu-si puie altoiul.

Sa nazuiasca-n marmura schimbare,
Singuratatii, de sus, de stalactit,
Fiind cu toate-n veac nepotrivit
Si aripile fiindu-i vesnic calatoare.

Eu stiu tacea cand visul a murit,
Si-n toata clipa-nalt cate-o statuie
Tacerii , pe un drum ce suie
Neispravit.

Tudor Arghezi

0 comentarii:

A apărut o eroare în acest obiect gadget