Prietenia

Prietenia nu-i un castel
ce, mostenit, il poti preface in nisip…
nu-i zestre ce ti-a fost ursita,
nici pui de caine priponit.

Prietenia nu-i o joaca
ce, plictisit, o cauti cand si cand…
nu-i valul spulberat de stanca,
nici clovn privindu-te razand.

Prietenia e o arma,
un scut, un palos, un atuu…
pe drumul vietii cand s-arata
ia chipul ei cu tine, tu!

Prietenia e o floare,
din bulb , in radacini s-a prins…
si daca stii un vreasc a pune
va dainui ca foc nestins.

Prietenia se castiga,
trage un loz! dar nu trisa…
imparte darul fara teama
cu cei ce iar te-or invata

cum sa divizi unul in doua,
cum timpul sa-l primesti in dar,
cum mâna sa le-o intinzii in anii
ce-mpovarati acum iti par. 

(autor necunoscut)